Hrană curată.

Cine isi mai aduce aminte de gradinile bunicilor. De gustul autentic al legumelor, zarzavaturilor, de aromele fructelor?  Un agricultor adevarat stie ca gustul si aroma se obtine folosind excrementele animalelor in amestesc cu pamantul. Acesta poate fi obtinut din ferme. O optiune pe care o excludem, pentru ca animalele de acolo nu sunt crescute libere si nu cu hrana corespunzatoare. Alternativa este atragerea in gradina a pasarilor benefice, mentinerea coloniilor de rame, iar practic, in acest fel fertilizarea are loc constant si cu mult mai putin efort.

O întrebare firească pe care şi-ar putea-o pune oricine: “Se poate? Chiar fără chimicale folosite pe post de îngraşământ sau tratamente sau polenizare artificială? Una dintre sursele de inspiratie la acest capitol a fost si este in continuare pentru Vega Park lucrarea “Paradisul meu. Legumicultura si pomicultura ecologica” de Erven Heinz.(O scurta prezentare a incredibilei experiente a acestui om, un pionier in domeniu, fata de care personal avem un deosebit respect, puteti gasi la urmatorul link, practic de unde puteti cumpara si cartea, in cazul in care sunteti interesati: https://www.librariaonline.ro/stiinte_exacte/agricultura/paradisul_meu_legumicultura_si_pomicultura_ecologica-erven_heinz-p10064157).

Si raspunsul este ca da. Se poate.

Vom descrie mai jos un test efectuat de noi. Cele mai gustoase tomate servite in ultima vreme:

1.  Solul unde urma plantarea rasadurilor, 10 la numar, a fost acoperit cu un mic pat de iarba uscata amestecata cu iarba proaspat taiata(50% – 50%, 10 cm, bine compactata), pentru mentinere umiditate minima pentru a preveni riscul atragerii musculitelor sau al altor insecte nebenefice, dar un mediu umed totusi, bun pentru mentinerea si inmultimrea ramelor in sol. Patul vegetal are si rolul de a impiedica cresterea asa-ziselor buruieni, plante nedorite acolo, pentru ca alfel, au si ele rostul lor.

2. Ingrasamantul natural. În parcela de 6 metri patrati maxim s-a introdus o mica familie de rame(pornind de la 2 rame, acestea se pot inmulti pe parcursul unui an pana la 100). Se hrănesc cu resturi vegetale, pamant, zat de cafea sau părti uscate din radacinile plantelor(rol de doctor).

Inca cateva plusuri care rezulta din lucrarile pe care cel mai important animal de pe planeta il face, rama, da, nu albina!(ea vine pe un loc secund). Ramele creeaza canale pe sub pamant, iar omul nu mai este nevoit sa sape pentru drenarea apei; radacinile plantelor se fixeaza bine si usor in canale si se dezvolta mult mai repede. Automat o radacina sanatoasa si dezvoltata produce rapid o planta cu tulpina rezistenta si multe ramificatii de unde rezulta mai multe flori, mai multe fructe si mai multe legume.

3. Bariera de protectie. Simbioza plante – insecte. Perimetral pe parcela s-au plantat lavanda si flori de galbenele. Mirosul emanat de florile acestor minunate plante ne este placut noua, oamenilor, dar neplacut pentru daunatori, esentele emanate fiind puternice pentru musculite, unele afide care ar dori sa ajunga la frunzele si florile tomatelor daca le-ar mai putea depista. In plus, bariera de flori, pe langa faptul ca arata frumos, atrage albine pentru polenizare si gargarite care sunt printre protectorii principali ai tomatelor, consumand afide si alte musculite de marime similara. Alt lucru de stiut, lavanda este o planta foarte rezistenta, la fel sunt si galbenelele, practic nu au daunatori si rezista la seceta, uscaciune, clima extrema. Foarte putin sensibile si merg cultivate aproape pe orice tip de sol.

4.  Plante companion. Langa fiecare rasad de tomate cherry s-a plantat alternativ, 1 fir de ceapa, 1 fir de usturoi, in cerc, pana la zece bucati sau chiar mai multe. Merg perfect in combinatie. Protrejeaza radacina de tomate de orice atac subteran al viermilor. Mirosul puternic de usturoi mai ales, indeparteaza cam orice. Intareste si protejeaza inclusiv frunzele de tomate de aparitia asa zisei rugina a frunzei.

– Cateva fire de busuioc, la fel, pentru tinut la distanta anumite insecte potential daunatoare, langa fiecare planta de tomate. Dar mai este ceva. Se stie ca ele dau o aroma aparte tomatelor cand sunt cultivate impreuna(se pot adauga frunzele lor in salate de legume care sunt bazate in special pe tomate ca si ingredient principal).

5. Alte elemente.  Plantele de tomate s-au stropit periodic(doua zile din saptamana, dimineata si seara) cu macerat de urzica, preparat cu urzici din gradina, in special in prima parte a vietii, perioada de crestere si dezvoltare, intarire a tulpinii, dar evident si a intregii plante. O sursa bogata in minerale si insecticid natural preventiv. Nu stropim unde sunt panze de paianjen. Acestea sunt benefice in gradina. Paianjenul are rol important, cu cat mai multi cu atat mai bine.

6. Probleme. A aparut la un moment dat, datorita udarii necorespunzatoare si pentru ca s-a creat umezeala mai mult decat era cazul, in disproportie cu vremea de afara(nu era suficient de cald pentru evaporarea apei din stratul superficial de suprafata al pamantului acoperit cu patul vegetal). S-a rezolvat cu maceratul de urzica prin stropiri mai repetate dimineata si seara. Si inlaturarea temporara a patului vegetal pentru uscare rapida a solului. Si incetarea irigarii pentru cateva zile consectutive.

7. Concluzie. Un aspect de retinut: sa se planteze tot aranjamentul treptat, tomatele urmand a fi plantate ultimele. Cand vremea este potrivita pentru fiecare tip de planta in parte se fac respectivele plantari. Lavanda si celelalte flori vor fi lasate de la un sezon la altul.

Se pot consuma din loc in loc, ceapa, usturoiul, frunze de bucusuioc, alaturi de tomate. Ele se dezvolta si se poti rari prin consuma progresiv pe masura ce cresc. Astfel ramane loc mai mult pentru cele care raman. Si tot asa pana la finalul sezonului.

Poate parea complicat, dar nu e. Este complex, se necesita o anumita ordine de respectat in intreg procesul de infiintare, dupa care practic gradina lucreaza singura. Ramane doar bucuria, placerea de a te plimba si observa felul in care lucrurile se dezvolta armonios. Interventia omului ulterior este minora.

Folosind acelasi tipar al inteligentei naturii se poate organiza intreaga gradina a locuintei proprii, dar si zonele verzi comune ale intregului ansamblu rezidential, oricare ar fi el. Revenim cu sugestia lecturarii sau informarii cu privire la lucrarea “Paradisul meu” de Erven Heinz, mentionata la inceputul acestui articol, unde este prezentata o suprafata de 6 hectare cultivata in acest mod. Transformarea unui pamant sterp intr-o minunatie. Daca acolo s-a putut, noi ce scuza am avea?

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *